ce lung drumul sufletului până la tine!
mi-am străbătut inima și trupul cu greu
să mă scoată din lumea iubirii de sine
n-a putut decât dragostea lui Dumnezeu.
de-acum vom merge amândoi mai departe
după dragostea aceasta nepământească
căci nu știu să-ți spun câți demoni iubito
ne-așteaptă ascunși în dragostea noastră...
sâmbătă, 25 februarie 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
La început n-a fost așa
Lumea trăiește din probleme și rezolvări. Lumea este o continuă oră de matematică... Așa bate inima ei: problemă - rezolvare, problemă - rez...
-
Lumea trăiește din probleme și rezolvări. Lumea este o continuă oră de matematică... Așa bate inima ei: problemă - rezolvare, problemă - rez...
-
am obosit să-ți fiu mormânt dumnezeiasca mea suflare în mine aripile-ți frâng cu viața mea de târâtoare... plămânii mei îți fură zborul...
-
se pare c-am mâncat un fel de măr ce-avea în sâmburi prima toamnă și inima ce mă ținea în cer a stat și am căzut deodată din icoană. ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu